Acum două luni de zile vă făceam cunoștință cu un proiect îndrăzneț, la început de drum, intitulat „Ajungem Mari”. Înotam pentru el în cadrul Swimathon, după ce Iarina, o fostă colegă de școală generală și liceu, mă contactase pe Facebook cu un entuziasm debordant. Era 4 iunie și îmi promisese că dacă accept invitația o să sară în sus de bucurie timp de jumătate de oră. Așa că am acceptat.
La momentul respectiv, însă, Iarina lucra pentru o Asociație și proiectul, deși orientat tot înspre copiii instituționalizați, era diferit și, după cum și-a dat și ea seama, gândit superficial. Da, să duci niște copii orfani într-o tabără organizată o dată pe an e o inițiativă grozavă, dar nu e de ajuns. Copiilor le lipsește în primul rând o constantă în viața lor, le lipsesc oameni care să îi inspire, oameni care să le acorde atenție și care să îi ajute să prindă încredere în forțele lor și să le formeze abilități ce vor duce la dezvoltarea lor în adulți responsabili și independenți. Și toate acestea nu pot fi atinse prin acțiuni punctuale, ci prin programe gândite pe termen lung, adaptate nevoilor lor.
Așa că Iarina a hotărât să își facă propriul proiect. Și, vă spun sincer, nu am întâlnit până acum o persoană mai hotărâtă ca ea. „Fata asta știe ce vrea!”, îmi spunea azi Andreea cât îi povesteam, la rândul meu cu entuziasm, câte a reușit Iarina să facă în doar două luni de existență a proiectului „Ajungem Mari”. Dacă pe 4 iunie proiectul încă nu exista, pe 10 iunie Iarina îmi scria că cei de la Swimathon au acceptat înscrierea sub noua formă, iar pe 13 iunie era cu stand la Street Delivery și avea deja logo și website.
În lunile ce au urmat, „Ajungem Mari!” a fost prezent pe oriunde a fost vorba de strângere de fonduri, dovedind încă o dată perseverența Iarinei. În iulie se organizau deja training-urile pentru cei peste 70 de tineri voluntari ce au mers vara aceasta în centre de plasament pentru a-i învăţa pe copii, prin joc, matematică, literatură, engleză, istorie, arte plastice sau muzică. Și după un prim model reușit, Iarina își dorește acum și mai mult: vrea să dubleze numărul voluntarilor.
Înscrierea în proiect se poate face până pe 21 septembrie printr-un e-mail la adresa office@ajungemmari.ro cu CV-ul şi o scurtă scrisoare de intenţie prin care se specifică şi 2-3 domenii pe care voluntarul ar dori să le împărtăşească copiilor. Mai multe detalii găsiți pe site-ul Ajungem Mari, iar pe Facebook puteţi găsi și o serie de poveşti de la ore spuse de voluntarii implicaţi în modulul de vară. Vă recomand, de fapt, să le citiți indiferent dacă vreți sau nu să vă implicați, pentru simplul fapt că sunt o doză de inspirație și energie pozitivă.
Iarina a știut ce vrea și a avut, așadar, noroc și de o echipă de voluntari de nota 10. Priviți numai la Ina, care deși e încă la liceu, coordonează programul de voluntariat și vorbește atât de frumos despre el, că nu ai cum să nu te-ndrăgostești și tu… :)
„Copiii instituţionalizaţi sunt cei mai vulnerabili şi trebuie să le acordăm multă atenţie şi multă afecţiune, altfel vor fi tentaţi să se întoarcă în stradă. Din cauza condiţiilor în care au trăit, unii dintre ei nici nu ştiu să citească, dar sunt foarte isteţi şi ambiţioşi şi îşi doresc mult să înveţe.
(…)
Experienţa de voluntariat nu numai că m-a făcut să privesc lumea cu alţi ochi, dar mi-a şi arătat ce înseamnă să dăruieşti cu adevărat. Nimic nu se compară cu acel “doamnă, vă iubesc”, cu îmbrăţişările copiilor şi cu satisfacţia de a-i auzi bucuroşi că încep o nouă lecţie.”
[…] septembrie 2014 […]