„A se împrieteni” | o brătilă pe .ro
o brătilă pe .ro

„A se împrieteni”

Vă spuneam în ultimul articol că m-am apucat de citit cartea lui Mark Vernon, „42 de gânduri profunde despre viață, univers și tot restul”. Am avut ceva spor, aproape că am terminat-o, și mi-am dorit tare mult să împărtășesc cu voi un capitol care abordează rețelele sociale dintr-o perspectivă foarte interesantă. Sunt idei care mi-au trecut și mie prin cap nu de puține ori, dar nu am reușit să găsesc și cuvintele potrivite pentru a le pune pe hârtie – sau, mă rog, pe blog :) – și, cred eu, merită atenția voastră.

Lumea recent apărută și în plină dezvoltare a relațiilor virtuale a dat la iveală un verb nou: „a se împrieteni”. Acest lucru se petrece atunci când oamenii se conectează la rețele de socializare cum sunt Myspace sau Facebook. Există o diferență considerabilă față de „a fi prieten”, care implică să ajungi să cunoști pe cineva. „A te împrieteni” înseamnă doar a fi conectat cu cineva. Atunci când te împrietenești, nu intenționezi să te întâlnești cu cineva și poți renunța la o asemenea „prietenie” la fel de repede precum ai inițiat-o.

Eliminarea lui „a fi” – deficitul ontologic al împrietenirii – pare să-l elibereze pe individul aflat în căutarea de prieteni de toate limitările cantitative. Există rețele de socializare care te pot împrieteni automat, formându-țe o lungă listă de prieteni virtuali – ceea ce este vital pentru a te împrieteni cu și mai mulți. Un „vierme” va asigura multiplicarea acestor contacte fără nicio intervenție umană.

Este posibil ca împrietenirea să evolueze spre prietenie, cu toate că, din cauza faptului că în prima contează numărul de prieteni, iar în a doua calitatea acestora, cea mai mare parte a prietenilor online nu vor deveni prieteni în sensul tradițional al termenului. Graficul volumului combate această tendință. Pentru cei mai mulți utilizatori ai MySpace, o listă de prieteni care numără mii de intrări pare impresionantă, o listă cu o sută de intrări pare în regulă, în timp ce una cu zeci de intrări este considerată nesatisfăcătoare, deoarece arată că utilizatorul nu prea pare capabil să se împrietenească. Numai o mică parte dintre utilizatori au senzația că listele de prieteni impresionante sunt ciudate.

Ce legătură au toate acestea cu prietenia – cu prietenia reală, tradițională? Sociologul Sherry Turkle se teme că viața on-line transformă psihologia umană, diminuându-ne capacitatea de a fi singuri și totodată capacitatea de a ne conduce și stăpâni emoțiile. Dezvoltăm noi tipuri de familiaritate cu computerele, ceea ce conduce la noi dependențe – la o existență socială online, la un „sine limitat”. Conversația devine o vehiculare de bârfe, de fotografii sau de profiluri, neatingând, la nivel global, aspectele mai profunde legate de angajamente, de comunitate sau de politică. De asemenea, cu toate că internetul dechide porțile informației, acesta nu ne învață totuși prea multe despre modul în care se cuvine să fie întreținute relațiile sau despre complexitatea și subtilitățile acestora. Chiar și informația poate fi cu ușurință eronată. Aceste informații ne distrag de la reflecție, favorizând mai degrabă reacțiile rapide decât unele la care am reflectat. Psihologia individului este afectată: au oamenii propriile lor gânduri? se bucură ei de autonomie? au ei abilitatea de a descoperi un sens?

Senzația mea este că marele pericol pe care îl prezintă internetul este acela că adesea libertatea pe care ți-o oferă este prezentată ca reprezentând nici mai mult nici mai puțin decât gândurile, autonomia și sensul individului, când de fapt toate acestea par să fie mai curând împrumutate – doar dacă tu, ca individ, nu-ți petreci timpul și offline.

Este greu de contrazis analiza realizată de către Zygmunt Bauman în cartea sa Teama lichidă. El susține că prăbușirea încrederii a ajuns într-un asemenea punct critic, încât toate relațiile au devenit locuri ale anxietății, nu ale liniștii. Am ajuns să compensăm prin cantitate lipsa de calitate a prieteniei:

Incapabili să ne lăsăm la o parte temerile și să renunțăm să ne mai adulmecăm trădările și să ne temem de frustrare, căutăm – pasionați și cu obstinație – „rețele” tot mai vaste de prieteni și prietenie

Mi-am permis să scriu îngroșat ideile cele mai importante din punctul meu de vedere. Păreri?

About author View all posts Author website

Oana

Îndrăgostită de natură, fan DIY, pasionată de tot ce înseamnă educație, implicare și dezvoltare socială. Cred în bunătate, în zâmbet și în toleranță.
Încerc să fiu schimbarea pe care vreau să o văd în lume.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *