Vecinii și bau-bau-ul | o brătilă pe .ro
o brătilă pe .ro

Vecinii și bau-bau-ul

Eu recunosc, am luat-o de câteva ori pe scări numai ca să evit cele câteva secunde de tăcere de lift. Tăcerea de lift e ca liniștea de mormânt, numai că vine însoțită de un sentiment inexplicabil de jenă și de o privire fixată în pământ, în telefonul mobil, la ceas sau la uși. De obicei ține maxim 10 secunde, dar este intensă, înțepătoare și sufocantă. Așa că, în lașitatea mea declarată, încerc de cele mai multe ori să o evit. Când nu se poate – de pildă atunci când cineva aleargă să prindă liftul exact când închid ușa – încerc să trag cât mai mult de un “bună seara” și de un “s-a răcit/s-a mai încălzit afară”. Cumva însă, poate pentru că și eu și interlocutorul meu știm că purtăm discuția numai pentru a evita tăcerea incomodă, sentimentul dureros e tot acolo.

A se remarca însă că orice încercare de conversație sau orice punct ales spre a fi fixat în tăcere este precedat de un salut natural și de bun simț. Ceea ce nu se întâmplă însă mereu. Am câțiva vecini care efectiv refuză să spună “salut”. Și nu numai atât, dar cumva reușesc să mă facă să mă întreb dacă nu cumva înainte să ies pe ușă am băut poțiunea de invizibilitate în loc de apă.  Nu știu cum erau tinerii vecini din ziua de ieri, dar tinerii vecini din ziua de azi mă dezamăgesc cumplit… Oare nu-și dau seama cât e de penibil să lase capul în jos sau să se uite în altă parte când trec pe lângă mine, sau pur și simplu nu îi interesează? Au impresia că o să-i țin la taclale și o să-i întreb de școală și gagici sau de ce sunt așa speriați de bombe? Vă întreb, poate înțelegeți mai bine cum funcționează “sistemul”

Până una alta, băieții nu cred că-mi citesc blogul, dar dacă am învățat ceva astăzi (și asta e deja altă poveste) este că nesimțit poți să fii și la 80 de ani și dacă porți fustă până la gleznă. Bunul simț nu ține cont nici de vârstă, nici de sex, nici de statut social… Iar să învățăm să spunem “Bună ziua!”, dacă nu am învățat la momentul potrivit sau dacă am uitat între timp, eu zic că este binevenit oricând.

Așa că fruntea sus, peptu’n față, zâmbetul pe buze și salutul la purtător! O zi faină să aveți!

About author View all posts Author website

Oana

Pasionată de tot ce înseamnă stil de viață sănătos, educație emoțională și implicare socială. Cred în libertate, în sinceritate și în bunătate. Încerc să fiu schimbarea pe care vreau să o văd în lume.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *