Spleen | o brătilă pe .ro
o brătilă pe .ro

Spleen

Stiu, n-am mai scris demult. Si de data asta nici macar nu am mai vrut sa ma sinucid. Ce gluma proasta…

N-am chef. Efectiv nu am chef.
As vrea sa ma joc ceva ca DOTT sau MonkeyIsland dar nu se mai fac jocuri cu grafica asta. Ne-a napadit 3D-ul, apropierea cat mai mare de realitate si alte balarii.. cica vreau sa ma joc tocmai ca sa scap de realitate. Imi placea grafica 2D, eram ca intr-un desen animat…

Cica de ce sa facem un lucru daca nu vrem sa-l facem? Avem o viata, nu se stie ce va fi dupa… poate dam in flacari si sulite incinse. Poate nu dam in nimic. Sa profitam cat putem. De ce sa fac ceva daca nu am chef? daca nu imi place. Poate pentru ca desi o sa ma simt bine pe moment, consecintele pot fi mult mai naspa. Deci e o chestiune ce tine de matematica. X mai mare decat Y, X>Y. Deci nu merita… Da, poate o sa mor si X nici macar nu o sa mai aiba loc. Prefer sa-mi asum si acest risc. Dar intre noi fie vorba, de multe ori lipsa de chef isi spune cuvantul si rationalitatea e innabusita.. lasi dracului totul balta, te arunci pe spate si te bucuri de statul degeaba incercand sa nu te stresezi gandindu-te la ziua de maine.

Urasc cancerul. Este cea mai nenorocita boala si, ironic, tocmai pentru ea nu avem leac. M-am intrebat de multe ori cum de am ajuns sa clonam oameni si sa descoperim si inventam tot felul de nebunii, dar leacul pentru cancer lipseste. Cunostintele mele in domeniu m-au impiedicat sa gasesc un raspuns…. dar totusi…. oare cat se lucreaza pe zi pentru gasirea unui leac pentru cancer? Urasc cancerul… urasc ca te mananca incet, simti cum iti suge din viata in fiecare zi cate putin.. simti cum mori.. si ceilalti o data cu tine. Urasc cancerul.

Suntem masochisti. Ne place sa ne facem griji din nimicuri. Ne place sa ne inventam probleme. Ne place sa ne enervam din cacaturi. Nu vrem sa fim fericiti. Si cand ne confruntam cu un motiv adevarat, nu stim cum sa mai reactionam. Daca pentru un rahat te stresasesi atata, acum ce faci? Vrei sa te sinucizi, nu? E cel mai simplu. Suntem penibili…

N-am chef. Vreau sa ies afara si sa ma plimb. Ca si cum maine nu am nimic de facut. Ca si cum maine nici nu exista… Utopie.

Azi sunt aici.

About author View all posts Author website

Oana

Îndrăgostită de natură, fan DIY, pasionată de tot ce înseamnă educație, implicare și dezvoltare socială. Cred în bunătate, în zâmbet și în toleranță.
Încerc să fiu schimbarea pe care vreau să o văd în lume.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *