De la Budapesta venire

De la Budapesta nu am făcut “live blogging”. Nici măcar “live tweeting”. Ba chiar nu mi-am luat nici netbook-ul cu mine și nici Roaming nu am avut. Așa mi se pare normal în vacanță și, spre deosbire de alte dăți, nici nu am mai simțit lipsa tehnologiei. Pe scurt, Budapesta este un oraș minunat și a fost perfect pentru mine, în calitatea mea de persoană iubitoare de orașe „cu apă” – chit că sunt lacuri, fluvii sau mări. La anul am promis că ajungem la Viena sau la Amsterdam. :)

Organizată de fel, am pregătit de acasă toate informațiile necesare pentru a ajunge „teferi și nevătămați” de la aeroport la hotel, fiind vorba de o distanță de câteva zeci de kilometri. Exista, desigur, varianta taxi-ului, dar bugetul ne spunea altceva și, la urma urmei, și transportul în comun face parte din experiența descoperirii unei țări în care mergi pentru prima oară, nu? Desigur, însă, în același timp, că socoteala din țară nu se potrivește cu cea din afară… Ne hotărâsem să ne cumpărăm câte un abonament de 7 zile pe toate liniile de transport în comun (costă 4,600 HUF, adică aproximativ 70 de lei), dar, surpriză la aeroport nu aveau decât bilete de câte o călătorie (320 HUF, adică aproximativ 5 lei – și dintr-o dată nu mai pare așa scump RATB-ul, nu?). Ni s-a comunicat că o să găsim abonamente la metrou, adică la următoarea noastră oprire după ce luam autobuzul 200E – singurul mijloc de transport în comun care ajunge la aeroport. Pentru a justifica puțin diferența de preț, menționez că abonamentele lor pot fi folosite și la metrou – nu există cartele separate – și, mai ales, că și în Budapesta, la fel ca în majoritatea orașelor civilizate din Europa, la fiecare stație de autobuz se găsește un program ce este respectat la secundă, fie că este dimineață, prânz sau seară.

Din partea autobuzului 200E am avut însă parte de o surpriză mai puțin plăcută. Ne-am dus în stația aflată chiar în fața aeroportului, am verificat programului și am așteptat. După 5 minute a venit și autobuzul, oprind însă puțin mai în spate față de locul în care îl aștepta toată lumea. Am urcat, ne-am așezat și ne-am dat seama după vreo 2 stații că mergem în direcția greșită. Noi și încă alți doi români. Am aflat ulterior că stațiile pentru ambele direcții se aflau pe același trotuar, la o distanța de 3 metri una față de cealaltă. Noi am ales să mergem până la capăt și să ne întoarcem cu autobuzul în care ne aflam deja, astfel că, deși în întârziere, la ora 21:45 eram la metrou.

În realitate, bilete se găsesc numai la chioșcurile de ziare, (să nu aveți încredere în informația găsită pe net, conform căreia se pot cumpăra de la șoferi) dar noi am renunțat până la urmă la abonament și am ales calea mersului pe jos. Ceea ce s-a tradus în aproximativ 20 de km. parcurși zilnic „per pedes” și o musculatură de invidiat, obținută în timp record (5 km. erau numai de la hotelul nostru până la cel mai apropiat pod).  Ce-i drept, am stat numai 4 zile și trebuia să scoatem cei mai bun din ele și din noi în același timp. De departe, locurile mele preferate au fost Citadella (unul dintre cele mai înalte puncte din Budapesta, ce îți oferă o priveliște minunată și în același timp un extraordinar sentiment de libertate), Philanthia (o florărie în stil art-nouveau unde este Crăciun pe tot parcursul anului, situată pe celebra Vaci Utca) și… Dunărea, desigur, căci e musai să faceți cel puțin o plimbare de o oră pe un vaporaș pe Dunăre. Bonus, iubitorii de natură sunt încurajați să viziteze Grădina ZOO (care e și Botanică în același timp), chiar și numai de dragul lemurienilor care circulă liberi pe alei. :)

La plecare am preferat varianta trenului până la Aeroport (20 de minute și 370 HUF), pentru că ne lăsasem și bagajele la Gara Nyugati. A trebuit să eliberăm camera la 11:00, avionul îl aveam abia la 21:00 și era păcat să ne petrecem ultima zi în Budapesta cu o geantă greoaie în spate (pentru că nici măcar nu am avut troller…). Mai ales când la Gară ți se punea la dispoziție un soi de „cutie de metal cu cheie” în care să-ți lași bagajul, cu numai 600 HUF/24h, echivalentul a 9 lei. Am ajuns cu bine acasă, deși rupți de oboseală. A meritat. :)

Și dacă în mod normal aș fi adus cu mine un magnet sau ceva specific locului în care mi-am petrecut vacanța, de data aceasta am adus un strugurel. Pentru că am văzut că a avut succes pe Facebook. Mi-ar fi plăcut să pot lua câte unul pentru fiecare doritor, dar am doar unul (la magazin mai aveau doar două și unul era deja promis…) și vreau să îl fac cadou celui/celei care și-l dorește cel mai mult (probabil că o să fac o tragere la sorți, da…). A fost adus din Budapesta cu mult drag și este un strugurel… Coca Cola. :) Așadar… cine îl vrea?

În plus, cei care plănuiesc o vacanță la Budapesta anul acesta, să dea de veste. Am niște vouchere pe care nu am apucat să le mai folosim – plimbări gratuite cu vaporașul pe Dunăre, reduceri la intrări pentru diverse muzee, câte o bere din partea casei la o terasă din centru și multe alte bunătăți care ar fi păcat să se piardă. :)

Cheers!