o brătilă pe .ro

De ce revin an de an în Tabăra Meseriașilor din Țara lui Andrei. Situația învățământului profesional în România.

De câțiva ani, să fie vreo 6 deja, sfârșitul verii mă găsește la Bran, acolo unde și-a găsit locul o tabără. Tabăra din Țara lui Andrei. Țara lui Andrei nu este un spațiu fizic, ci mai degrabă un simbol al unui mod de gândire, al unor atitudini și al unor comportamente ce definesc niște locuitori responsabili față de ceilalți și față de mediul înconjurător.

În ultimii ani v-am tot povestit despre experiențele și emoțiile trăite acolo, dar simt că nu am stat niciodată de vorbă mai pe larg și, poate, dintr-o perspectivă mai pragmatică, în contextul în care eu simt că proiectul acesta este unul dintre cele mai valoroase proiecte de CSR, cu impact real asupra comunităților implicate. Dacă la început tabăra din Țara lui Andrei se adresa elevilor din ciclul primar și componenta principală era una ecologică, ulterior tabăra s-a transformat într-una dedicată antreprenoriatului social și, acum trei ani de zile, s-a transformat în „Tabăra Meseriașilor”, o tabără dedicată tinerilor din licee tehnice și școli profesionale.

Tabăra face însă parte dintr-un proiect mai mare, România Meseriașă”, o campanie de susținere a învățământului profesional prin care OMV Petrom și-a propus să aducă în atenția societăţii importanţa meseriilor în dezvoltarea unei ţări și să găsească soluții pentru educația viitorilor meseriași. Au fost realizate studii cu scopul de a analiza piața muncii și percepția românilor față de meseriași, au fost organizate dezbateri privind problemele sistemului de învățământ profesional și tehnic și ateliere de lucru cu scopul găsirii de soluții de îmbunătățire a sistemului de învățământ profesional și, pe baza acestora, a fost pus la punct un plan de acțiune cu propuneri concrete de îmbunătățire a sistemului de învățământ profesional.

***

Care este situația actuală în învățământul profesional

În 2009, în urma unei decizii luate de Ecaterina Andronescu, școlile profesionale au fost desființate, ministerul argumentând atunci că – pregătiți-vă pentru asta – „toată lumea” vrea să urmeze cursurile unui liceu teoretic. În 2012, la cererea angajatorilor, care nu mai găseau „meseriaşi“ disponibili, învăţământul profesional a fost reînființat. În 2013 însă, în învăţământul profesional erau înscrişi mai puţin de 26.000 de elevi faţă de 208.000, câţi erau înscrişi în 1993. Numărul acestora începe totuși să crească din nou, iar asta se datorează în mare parte implicării mediului de afaceri în dezvoltarea sistemului într-un cadru adecvat. Pe scurt, companiile se implică direct în pregătirea tinerilor meseriași, în vederea recrutării lor ulterioare. Și asta pentru că au nevoie acută de ei.

Ne găsim în situaţia de a lucra cu echipe de oameni care au peste 50 de ani şi din urmă nu vine nimic. A trebuit să improvizăm noi şcoli profesionale şi să ne formăm matriţeri, mecanici, tehnici.

Silviu Badea, director în cadrul Grupului Industrial Componente Piteşti (sursa)

Un lucru, așadar, e clar: meseriașii sunt la mare căutare. Dar unde e problema?

În 2015, OMV Petrom a derulat o serie de studii naționale în rândul angajatorilor, elevilor, profesorilor, meseriașilor și publicului larg. Au identificat nevoile companiilor cu privire la sectorul profesional, așteptările meseriașilor cu privire la piața muncii, dorințele elevilor care vor să îmbrățișeze o meserie, dar şi percepția publicului larg în ceea ce privește aceste categorii profesionale. Iată mai jos o parte dintre concluziile studiilor:

  • 50% dintre români cred că trebuie să urmezi o facultate pentru a avea o meserie respectată
  • 60% dintre meseriași nu ar recomanda meseria proprie unei persoane dragi
  • 65% dintre angajatorii din România consideră că nivelul pregătirii practice al absolvenților de școli profesionale este slab și extrem de slab
  • 70% dintre managerii de resurse umane din companii spun că învățământul profesional este neadaptat cerințelor pieței
  • 80% dintre meseriași susțin că cel mai mult i-a ajutat pregătirea din afara școlii, prin experiență directă, un mentor care i-a susținut sau colegii de la care au „furat” meserie

Devine cumva evident că problemele principale sunt două mari și late: percepția negativă asupra școlilor profesionale – un element extraordinar de demotivant pentru potențiali tineri meseriași – și nivelul scăzut de pregătire în cadrul sistemului de învățământ. Din cei care își finalizează studiile, majoritatea se simt rușinați și nepregătiți. Aici intervine, de fapt, Tabăra Meseriașilor și fix asta e: o intervenție. O intervenție adresată tinerilor meseriași pentru a-i ajuta să privească altfel școala din care fac parte și pentru a-i ajuta să prindă încredere în ei și în viitoarea lor meserie.

Ce se întâmplă, de fapt, în Tabăra Meseriașilor

În fiecare an, în Țara lui Andrei ajung copii dintr-un județ cu potențial de dezvoltare în ceea ce privește sectorul profesional și sunt aleși în urma unei înscrieri individuale ce a avut în prim plan o scrisoare de intenție. Selecția, bineînțeles, nu este niciodată ușoară. Majoritatea tinerilor meseriași provin din familii sărace și au povești incredibile de viață. Pentru ei, contactul cu caravana de promovare a taberei este esențial, căci prin intermediul acesteia au ocazia să cunoască organizatorii și echipa de traineri și să afle mai multe despre proiect. E momentul în care pentru mulți se deschide posibilitatea unui nou drum și, separat de mediul în care trăiesc, tinerii care vin în tabără mai au ceva în comun: sunt curajoși și dornici să-și depășească propria condiție. Sunt tineri care nu au acceptat resemnarea și care cred în puterea lui „se poate”.

Anul acesta, alături de nelipsita grupă a tinerilor petroliști, meseriașii au venit din județul Buzău și au fost împărțiți în 4 serii a câte o săptămână, fiecare dedicată unei specializări: bucătari și ospătari, mecanici, croitori și electricieni.

Oficial, Tabăra Meseriașilor este un proiect de educație profesională și tehnică, bazat pe ateliere de dezvoltare personală și profesională. Așa cum simt eu, însă, mergând și văzând ce se întâmplă în cadrul acesteia, valoarea cea mai mare vine din a oferi elevilor o perspectivă nouă asupra viitoarei lor meserii, din a-i motiva și entuziasma să meargă în continuare pe acest drum și din a le crește gradul de încredere în sine. Pentru că vorbim în mare parte de niște tineri care vin cu frustrarea de a fi intrat la „școli de mâna a doua”, tineri care simt că sunt văzuți ca având un grad scăzut de inteligență, tineri obișnuiți cu un sistem în care li se spună „să tacă și să facă”. Ei ajung într-un cadru în care oamenii se adresează potențialului, nu statusului lor actual, în care sunt încurajați să vorbească liber, să spună ce simt și ce cred și în care, nu în ultimul rând, au ocazia să lucreze cot la cot cu mentori, profesioniști în domeniul specific meseriei lor, oameni care îi pot inspira și motiva.

Dacă în primele două zile de tabără, în cadrul atelierelor de dezvoltare personală, elevii învață noțiuni de bază despre comunicare, lucru în echipă, spirit antreprenorial, pregătirea în fața angajatorului, dar și responsabilitate civică, următoarele trei zile sunt dedicate exclusiv atelierelor practice. Aici, tinerii meseriași, sub îndrumarea mentorilor, pot în sfârșit să înțeleagă o parte din lucrurile despre care doar au auzit la școală. Realitatea tristă este că mulți dintre ei abia acum ajung să înțeleagă ce înseamnă, de fapt, meseria lor și ce pot face după absolvire. Sunt tineri care ajung la școli profesionale pentru că „acolo au fost repartizați”, intră în joc fără să știe despre ce este vorba și, fără să primească prea multe explicații din partea profesorilor, învață atât cât este necesar să ia note de trecere.

Cum a fost anul acesta în seria Electricienilor

Anul acesta am ajuns în Tabăra Meseriașilor în seria electricienilor. Habar nu aveam la ce să mă aștept, căci, recunosc, e un domeniu total străin pentru mine. Ignoranța și-a spus însă cuvântul și a dovedit încă o dată cât de mult mai avem de lucrat (chiar și noi, ăștia de avem mintea deschisă) la percepția asupra meseriilor absolvenților de licee tehnice și școli profesionale. Pentru că, iată, s-a dovedit că eu și electricienii avem mai multe în comun decât aș fi crezut și punctul în care ne intersectăm cu desăvârșire este cel al protecției mediului și al sustenabilității.

Poate faceți și voi parte din grupul celor care cred că un electrician trage fire, schimbă prize, pune întrerupătoare și cam aia e. Asta până îi cunoașteți pe cei de la EFdeN, mentorii de anul acesta ai seriei de electricieni.

EFdeN este un ONG al cărui principal obiect de activitate este cercetarea pe parte de sustenabilitate. Echipa a proiectat şi construit în 2014 o locuinţă solară, eficientă energetic, 100% electrică şi fără facturi lunare, automatizată, sigură, confortabilă şi foarte prietenoasă cu mediul. Din 2016 casa EFdeN, aflată pe Bd. Pache Protopopescu nr.66, este deschisă publicului și poate fi vizitată în fiecare duminică în intervalul 12:00 – 16:00.

Casa EFdeN

Casa EFdeN

Poate înțelegeți acum la ce mă refer când vorbesc de o perspectivă nouă asupra meseriilor, una adaptată prezentului și, mai ales, viitorului. Atelierele practice din cadrul Taberei nu sunt doar niște ore de sine stătătoare, ci vorbim de trei zile de lucru intensiv finalizate cu un proiect special menit să contribuie la această perspectivă nouă. Mecanicii recondiționează biciclete și le fac mai cool ca niciodată, bucătarii se transformă în chefi și gătesc preparate demne de stele Michelin, croitorii se transformă în designeri și regândesc ținutele unor persoane publice, iar electricienii devin un soi de Captain Planet și construiesc proiecte autosustenabile, alimentate pe bază de energie solară. Totul în timp ce prind mai multă încredere în ei și în viitorul lor. Is this cool or what?

Cei de la EFdeN promovază responsabilitatea față de oameni și față de mediu și și-au dorit să-i pregătească pe tinerii meseriași pentru tehnologiile viitorului. Le-au vorbit despre energie verde și despre regenerabilitate și și-au propus să le ofere copiilor o experiență de care ei nu au avut parte la vârsta lor.

Asta a însemnat să fie în primul rând foarte multă practică – cea de care toți se plâng că nu au parte. Anul acesta, așadar, în mai puțin de trei zile, cei 60 de tineri meseriași din seria electricienilor, sub îndrumarea mentorilor de la EFdeN, au construit un HUB Electric – un spațiu de relaxare pentru localnici și turiști, ce include iluminare publică și prize pentru încărcarea aparatelor electronice, ambele alimentate exclusiv din energie regenerabilă, prin panouri cu încărcare solară. Hub-ul a fost donat orașului Brașov și poate fi acum vizitat (și folosit, desigur!) în Piața Sfântul Ioan din spatele Hotelului ARO:

Și-apoi, vă spuneam, cel mai important, la finalul săptămânii, este că 60 de tineri meseriași pleacă din Tabără cu mai multă încredere în ei și în viitorul lor, dar și cu dorința de a duce schimbarea și entuziasmul și în comunitatea lor. Și asta, vă rog să mă credeți, chiar se întâmplă. Ceva în ei se schimbă cu adevărat și nu mai e cale de întoarcere.

Și da, din aceste motive avem nevoie de Tabăra Meseriașilor din Țara lui Andrei. E un proiect pe care promit să îl susțin în continuare și care știu că va crește din ce în ce mai frumos.

Cheers!

Tabara Meseriasilor din Tara lui Andrei

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.