Am apreciat dintodeauna un „mulțumesc” spus din suflet și au fost momente în care acest cuvânt, aparent atât de simplu, a reușit să-mi facă ziua mai frumoasă în câteva secunde. Fie că l-am oferit, fie că l-am primit, „mulțumesc”-ul a reprezentat mereu un motiv de zâmbet și o resursă de fericire la care am știut că am acces oricând, indiferent de locul în care mă aflu, indiferent de vremea de afară, indiferent de banii pe care îi am în portofel sau de telefonul pe care îl butonez.
Recunoștința e la îndemâna oricui, iar impactul pozitiv pe care îl are – atât asupra ta, cât și asupra celui față de care o manifești! – este atât de puternic încât mă întreb de ce practica recunoștinței nu este la fel de mediatizată ca cele 30 de minute de sport / zi sau cei doi litri de apă.
Nu mă credeți pe mine pe cuvânt. Nici măcar pe psihologii sau specialiștii în neuroștiință care militează pentru efectele beneficie ale recunoștinței asupra organismului. Cel mai bine, vă spun, dacă nu sunteți deja convinși, este să încercați! Încercați să le mulțumiți mai des celor din jurul vostru. Și să o faceți conștient. Să priviți omul de la casa de marcat în ochi și să îi zâmbiți. Să le dați un telefon celor dragi, căci sigur aveți cel puțin un motiv pentru care să le mulțumiți. Să îi scrieți o scrisoare unui vechi prieten sau să strângeți mâna unui coleg care v-a ajutat.
Și știi ce mai este extraordinar în povestea aceasta? Există studii prin care s-a demonstrat că fericirea este molipsitoare. Iar asta înseamnă că impactul pe care îl poate avea un „mulțumesc” spus din suflet este, practic, nelimitat! :)
***
Anul trecut, prin mai, mie și Mălinei ne-a venit o idee.
Poate o mai țineți minte pe Loredana Neagu, o tânără de 20 de ani care a găsit un portofel plin cu bani și, în ciuda problemelor materiale personale, a ales să facă ceea ce ar trebui să fie catalogat drept „normal”, anume să ducă portofelul la poliție. Ne-a impresionat atunci nu numai gestul Loredanei, ci și cel al echipei Europa FM de a mediatiza intens cazul Loredanei, de a-i aplauda gestul și de a o răsplăti financiar, acordându-i un soi de bursă lunară a câte 1000 de lei.
Brioșele Recunoștinței, mai 2014
Într-o țară în care mass media promovează mai mult ce e rau, decât ce e bine, mai mult non-valori, decât valori, am vrut să ne arătăm și noi aprecierea față de gestul celor de la Europa FM. Așa că am copt niște brioșe, am scris niște rânduri pe hârtie, i-am contactat pe cei de la TNT pentru o #livrarespeciala și i-am trimis lui Vlad Petreanu recunoștința noastră la pachet.
Așa au apărut „Brioșele Recunoștinței”, o idee care la un an după se concretizează într-un proiect care sper să trăiască mulți ani de acum înainte. E prima campanie o brătilă pe .ro și mă bucur să am alături de mine echipa Institutului pentru Fericire, locul în care a luat naștere ideea, și pe cei de la TNT, care vor fi responsabili cu livrarea recunoștinței.
În fiecare lună voi coace brioșe pentru un om care a făcut ceva #debine pentru comunitatea în care trăiește. Poate să fie un vecin care a curățat curtea blocului și a plantat copaci, un tânăr care a plecat pe cont propriu în Nepal să își ofere ajutorul sau un medic veterinar care a lansat o campanie de sterilizări gratuite în satul în care lucrează.
Sper să ajungem la oameni din toată țara și în acest proces am nevoie și de ajutorul vostru. Îmi doresc ca în fiecare lună să strâng de la voi cât mai multe propuneri. O să fie un exercițiu prin care vă veți putea exprima și voi recunoștința și, vă promit, sentimentul o să fie minunat! :)
„Nominalizările” se pot lăsa aici, în comentarii, sau pe mail – la obratila@gmail.com.
***
Vă mulțumesc din suflet pentru sprijin și… recunoștința fie cu noi! ;)
[…] Silvia și la colegii ei de an, prima serie de profesori Teach for Romania, au ajuns Brioșele Recunoștinței în luna iulie. Am ținut să le mulțumesc pentru decizia lor de a se implica activ în schimbarea […]