Pe 8 noiembrie am fost trimisul special al Groupama Asigurări la Youth Speak Forum, un eveniment organizat de AIESEC România. Evenimentul face parte din „Youth 4 Global Goals”, inițiativa globală a AIESEC pentru a mobiliza tinerii în a atinge cele 17 Obiective de Dezvoltare Sustenabilă stabilitate de Organizația Națiunilor Unite. Inițativa a fost creată în urma parteneriatului global încheiat între AIESEC și ONU, în decembrie 2015, la New York.
Groupama Asigurări a fost unul dintre susținătorii evenimentului, în contextul în care care sustenabilitatea reprezintă una dintre valorile de bază ale companiei.
De ce Youth Speak Forum
Din 2007 până în prezent, peste 3 milioane de români au părăsit țara, iar rolul tinerilor rămași devine unul vital pentru evoluția societății românești. Clișeic sau nu, adevărul este că generațiile tinere reprezintă viitorul fiecărei națiuni.
În acest context, Youth Speak Forum și-a propus să aducă în discuție un subiect important pentru România – puterea și implicarea tinerilor în dezvoltarea societății românești prin promovarea proactivității civile și prin creșterea nivelului de conștientizare a tinerilor cu privire la puterea lor de a contribui zilnic la schimbarea în bine a țării în care trăiesc.
De la Probleme la Soluții, de la Soluții la Acțiune, de la Acțiune la Schimbare.
„O trezire a simțului civic pe care nu am mai văzut-o în ultimii zeci de ani.”
4 invitați speciali le-au vorbit tinerilor, pe parcursul a două ore, despre importanța implicării sociale și a exemplului pesonal. Florin Ghindă, fondatorul site-ului „România Pozitivă” a afirmat că a observat în rândul tinerilor „o trezire a simțului civic pe care nu am mai văzut-o în ultimii zeci de ani”. Un simț civic, aș spune eu, trezit mai mult din „nevoie” decât „de bunăvoie”, dar, în același timp, un simț civic trezit în urma conștientizării impactului pozitiv pe care fiecare îl poate avea în comunitatea în care trăiește.
De altfel, aceasta e întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem fiecare dintre noi:
„Ce pot să fac eu în comunitatea mea?”
Traseul e simplu: identifici probleme -> cauți soluții -> implementezi.
Desigur, la identificat probleme de pricepem cu toții, nu? Buba e că foarte mulți dintre noi se opresc în acest punct. Cel mult, discută problemele și cu alți oameni, dar nu într-o manieră constructivă, ci doar cu scopul final de a se lamenta. Se revoltă, oftează și cam aia e.
Vestea bună e că trezirea simțului civic a venit și cu o schimbare de paradigmă în ceea ce privește tratarea problemelor. Am trecut, cum bine a zis și Ștefan Teișanu, director al Centrului Cultural Clujan, de la era lui „să se facă” la era lui „hai să facem!”. Iar „să facem” este despre o variabilă importantă din traseul schițat mai sus, despre elementul cheie de multe ori în trecerea de la soluții la implementare – este despre puterea lui „împreună”, despre colaborare, despre încrederea pe care trebuie să o avem unii în ceilalți.
România mai are mult de tras la capitolul încredere și coeziune socială, dar e pe drumul cel bun și asta s-a tot văzut în ultimii ani, fie că a fost vorba de mobilizarea record în chestiuni ce au ținut de justiție (protestele anticorupție / OUG 13), de drepturile omului (boicotarea referendumul din octombrie) sau de mediu (protestele legate de Roșia Montana, dar și ieșirea la curățenie în cadrul acțiunilor „Let’s Do It, Romania!”).
Despre soluții, acțiune și schimbare a vorbit și Andrei Coșuleanu, fostul Director Executiv al Let’s Do It, Romania!. Problema identificată: lipsa unui sistem viabil de reciclare la nivel național. Soluția: un ONG în cadrul căruia Andrei implementează economia circulară. Printre activitățiile asociației se numără colectarea de haine, igienizarea lor și donarea în comunități defavorizate, dar și reutilizarea unor blaturi din lemn, transformarea lor în birouri și, în final, donarea lor unor școli tot din comunități defavorizate.
În cele mai simple cuvinte, economia circulară este o economie care produce zero deșeuri. Este o paradigma nouă, un circuit economic în care, încă din faza de design, totul se proiectează în așa fel încât ceea ce intră intr-un produs sau proces se încadrează în două categorii: fie este o componentă biodegradabilă, fie este o componentă cu 100% potențial de reciclare.
De la o generație la alta. Despre continuitate și despre importanța lui „a da mai departe”.
Cum să înveți cel mai bine, dacă nu învățându-i, la rândul tău, pe ceilalți? Cum să dezvolți cel mai bine o comunitate, dacă nu aducând oamenii mai aproape unii de ceilalți?
După ce au avut ocazia să asculte o serie de povești inspiraționale și de exemple concrete de „se poate și la noi”, participanții – peste 400 de tineri veniți din mai multe zone ale țării, majoritatea studenți – au fost repartizați pe echipe și trimiși în școli din București pentru a da mai departe, pe înțelesul celor mai mici ca ei, învățăturile pe care le-au cules în cadrul dimineții. Învățăturile, dar și entuziasmul de a contribui activ la schimbarea în bine a comunității în care trăiesc. Acțiunea a avut loc în cadrul mișcării internaționale „World’s Largest Lesson”.
500 de tineri voluntari, 2000 de copii, 100 de lecții desfășurate în același timp în 100 de clase din București și de lângă București. World’s Largest Lesson este o inițiativă a Națiunilor Unite menită să educe noua generație despre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și să îi îndemne să ia acțiune.
Eu le-am însoțit la clasă pe Anca, studentă în anul II la construcții și pe Alexandra, studentă în anul I la Psihologie. M-a impresionat încă de la început încrederea cu care au intrat în clasă, cu toate că nu își pregătiseră nimic în avans și misiunea avea să fie cu atât mai dificilă, cu cât urmau să vorbească în fața a 20 de copii de clasa I. Cum le explici unor copii de 7 – 8 ani ce înseamnă sustenabilitatea și dezvoltarea durabilă? Ei bine, cu grijă, în cuvinte cât mai simple și cu exemple din comunitatea lor. În esență, lecția despre dezvoltare durabilă a fost despre civism, altruism și colaborare, despre schimbările mici care pot duce la schimbări mari și despre „ce poți să faci tu în comunitatea ta”. Iar din concluziile celor mici cred că avem cu toții de învățat. Iată câteva dintre ele, mai jos:
- Să nu ne certăm unii cu ceilalți;
- Să strângem gunoaiele;
- Să îi ascultăm pe ceilalți și apoi să vorbim noi;
- Să protejăm natura;
- Să mergem cu bicicleta.
– elevii clasei ID, Școala Româno – Finlandeză
Direcții strategice ale politicii de sustenabilitate Groupama Asigurări
Pentru Groupama Asigurări, sustenabilitate înseamnă continuitate, iar acest lucru se traduce prin parteneriate pe termen lung, care se continuă de la an la an și care construiesc, dezvoltă și îmbogățesc o comunitate. Sunt parteneriate bazate pe valorile companiei – încredere, proximitate, responsabilitate și sustenabilitate, derulate împreună cu asociații, instituții publice și ONG-uri.
Ca și în anii precedenți, Groupama Asigurări și-a continuat în ultimul an direcțiile principale de responsabilitate socială care vizează comunitatea, abordând teme precum prevenirea (prin campanii anuale de prevenire a infracțiunilor în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției Române), sănătatea (prin acțiuni de promovare a sportului ca soluție pentru sănătate), teme sociale (prin campania de Crăciun), dar și cinematografia (prin parteneriate oficiale cu cele mai importante festivaluri de film din România).
În plus, Groupama Asigurări este membru fondator al celei de-a doua policlinici sociale realizate de Fundația Policlinici Sociale Regina Maria.