o brătilă pe .ro

Cu satul și orașul, la o cafea în Piața Universității.

16 zile de la tragedia din Colectiv și nu, nu am uitat. Nu am uitat nimic. Nici primele nopți albe, în așteptarea unor vești bune care nu au mai venit, nici sentimentul de neputință, nici înmormântările, nici îmbrățișările, nici promisiunile pe care ni le-am făcut. Promisiunile care ne ajută să mergem înaînte și să privim viitorul cu mai mult optimism, știind că depinde de noi să ne facem viața mai bună.

Nu am uitat nici cozile de la centrul de transfuzii, nici marșurile tăcerii, nici protestele din Piața Universității. Protestele pe care mulți nu le-au înțeles și le-au privit ca pe o încercare timidă de a schimba ceva în ceilalți, când au fost, de fapt, în primul rând despre a schimba ceva în noi. Despre a deveni mai conștienți de rolul nostru în societate, despre a reînvăța ce înseamnă solidaritatea, despre a avea încredere unii în ceilalți și în idealurile care ne unesc. Protestele au fost o ocazie de a ne strânge la un loc și de a discuta despre lucrurile care ne dor și despre ce putem face pentru a le schimba. Piața Universității a fost preț de o săptămână și o „cafenea publică” în care oameni de toate vârstele au făcut schimb de informații și au căutat, împreună, soluții.

***

Ce este o „cafenea publică”?

O „cafenea publică” (eng. „World Cafe”) este o metodă de dialog interactiv, al cărei scop este schimbul de informații pe o temă de interes comun pentru participanți.

„Aşa cum sugerează şi numele, cafeneaua publică se organizează într-un spaţiu care să creeze o atmosferă cât mai asemănătoare cu cea dintr-o cafenea. Astfel se va stimula gândirea liberă, implicarea în dialog de la egal la egal a tuturor participanţilor şi generarea de noi idei.

Participanţii sunt aşezaţi la mese unde se discută pe parcursul a mai multe runde care durează 20-30 de minute. Fiecare masă abordează un anumit subiect legat de tema mare aleasă pentru cafenea. După finalizarea timpului alocat pentru o runda, participanţii se mută la o altă masă, pentru a discuta un nou subiect. La fiecare masă există o gazdă care moderează discuţiile şi notează ideile principale sau soluţiile propuse de către participanţi.

La finalul a trei-patru runde de discuţii se prezintă în plen concluziile dezbaterilor de la mese.”

sursa: http://www.anpcdefp.ro/

De ce mi se pare că este o metodă extraordinară de care orice om ar putea beneficia?

  • pentru că încurajează oamenii să-și spună părerea în public
  • pentru că încurajează dialogul deschis între oameni
  • pentru că este o metodă axată pe colaborare, în jurul unei teme de interes comun
  • pentru că este un soi de „brainstorming” popular din care pot ieși niște idei la care nu se gândise nimeni inițial
  • pentru că îți dă ocazia, dacă îți permiți, să vezi lucrurile și altfel, fiind expus mai multor perspective

***

La cafea cu oamenii satului

Ultima oară am participat la o „cafenea publică” săptămâna trecută, la invitația Fundației PACT. Culmea, pe lângă Piața Unive A fost parte dintr-un eveniment ce a marcat finalul proiectului Comunitatea noastră, deciziile noastre, prin intermediul căruia cinci organizații comunitare din sudul României au fost sprijinite în organizarea și implementarea unor campanii de advocacy pentru rezolvarea unor probleme locale. Mai exact, oamenii au fost susținuți să găsească soluții adaptate nevoilor lor și motivați să inițieze un dialog cu autoritățile locale, pentru a influența politicile publice la nivel local.

Primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost „wow, ce grozav că oamenii de la sat știu ce e aia <<advocacy>>”. Superficial, ați putea spune, dar încerc să fiu realistă și să nu neg faptul că vorbim de un termen încă necunoscut de mulți dintre noi. Iar baiul nu este că nu cunoaștem efectiv termenul, ci că nu suntem în general familiarizați cu ceea ce termenul reprezintă. Mai exact, că nu suntem obișnuiți să inițiem dialoguri cu autoritățile și să încercăm să influențăm decizii pe plan politic, economic sau social.

Prin intermediul acțiunilor de advocacy, un grup de inițiativă din comuna Corbeni, jud. Argeș, a convins Primăria să creeze un loc de joacă pentru copii, în momentul de față cel mai apropiat astfel de loc situându-se la 15 km. distanță, la Curtea de Argeș. În comuna Merișani, jud. Argeș, oamenii au obținut o hotărâre a Consiliului Local prin care a fost aprobată investiția de amenajare a unui trotuar pe marginea drumului național și realocarea bugetară în valoare de 74.000 de lei pentru această investiție.

Sunt astfel de evenimente de schimb de experiență și sunt astfel de victorii mici care trebuie făcute cunoscute, pentru că ne dau încredere și ne motivează în a fi și noi implicați activ în procesul de schimbare pe care ni-l dorim cu toții dar în care de cele mai multe ori alegem să fim simpli spectatori. Uneori din comoditate, dar alteori pentru că simțim că efortul nostru va fi în zadar.

***

Ce am învățat

Tema principală a fost „Campaniile de advocacy în mediul rural”, iar subiectele de discuție au variat de la „canale de comunicare cu Administrația Publică Locală”, la „obținerea sprijinului din partea oamenilor din comunitate”. S-a dezbătut mult în jurul fricii sau rușinii de a contacta autoritățile, în jurul impactului cererilor în scris, în jurul importanței de a ști ce să ceri, cui să ceri și cum să ceri, înainte de a cere.

Mai presus de toate, însă, două idei au ieșit în evidență. Aceleași două idei care au ieșit în evidență și în „cafeneaua” din Piața Universității și care ne aduc aminte că fie în rural, fie în urban, împărțim aceeași țară și aceeași dorință de schimbare.

    1. Puterea exemplului personal. Pentru că schimbarea începe cu noi înșine și îi încurajează și pe alții să se implice activ în ea. E vorba despre ce putem face fiecare dintre noi, ca să ne fie bine tuturor.
      „Be the change you want to see in the world”
    2. Importanța de a fi informat. Cu precădere, în acest context, pe parte legislativă, pentru a ști ce să ceri, cui să ceri și cum să ceri.
      „Knowledge is Power”

***

Ce urmează

Fundația PACT continuă proiectele de mobilizare și sprijinire a comunităților locale în dezvoltarea de proiecte pentru membrii săi. În luna octombrie a organizat prima Gală a Inițiativelor Locale – „Oamenii Cresc Satul”, un eveniment de recunoaștere și celebrare a oamenilor care fac lucrurile să se întâmple în mediul rural, iar la începutul acestei luni a lansat platforma „Oamenii Sudului”, în colaborare cu Decât o Revistă (DoR), unde sunt prezentate poveștile motivaționale ale unor oameni cu inițiativă, care fac voluntariat și mobilizează comunitatea pentru a produce o schimbare în bine.

În ceea ce mă privește, lucrez în continuare la a fi schimbarea pe care vreau să o văd în România și încerc să fiu un om mai bun în fiecare zi. Am înțeles că singura persoană cu care trebuie să mă compar sunt chiar eu și lucrez activ la dezvoltarea mea personală și profesională. Am înțeles în ultimele săptămâni ce înseamnă cu adevărat sintagma „knowledge is power” („cunoașterea este putere”) și îmi doresc să încep proiectul la care m-am gândit pentru prima oară chiar anul trecut pe vremea asta, când, în contextul alegerilor prezidențiale, mi-am dat seama că problema cea mai mare este că nu suntem informați. Am scris atunci și un articol în care semnalam această problemă și în care încurajam oamenii să se uite în Constituție pentru a înțelege mai bine care sunt atribuțiile unui Președinte.

Am făcut primul pas și le-am propus celor de la Fundația PACT să începem o serie de articole informative cu privire la legislație, drepturi, responsabilități și resurse utile. Niște articole scrise pe înțelesul tuturor, pentru că și eu, ca și alții, m-am împotmolit de multe ori în formulări pompoase, scrise așa parcă tocmai pentru a nu fi înțelese. Dacă aveți sugestii de teme pe care să le abordăm în cadrul acestor articole, le aștept cu drag.

Cheers!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.