Acum o lună am decis să adopt patru consilieri în cadrul campaniei organizate de Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) – „Nu aştepta supereroi, cere-ţi oraşul înapoi”. Nu am primit nici pînă acum ajutor din partea domnului Negoiță în „cazul Dan Darabonț”, dar m-am mai mai bucurat între timp de încă două victorii, după ce în episodul 2 v-am povestit despre cum am reușit, prin intermediul Facebook-ului, să intru în legătură cu domnul Marin Ștefănel Dan, care mi-a și răspuns la chestionarul pus la dispoziție de cei de la CeRe. Provocarea, vă reamintesc, era de a reuși să contactăm consilierii adoptați și de a-i determina să răspundă la câteva întrebări cu privire la activitatea lor în cadrul Consilului General al Municipiului București (CGMB) și la modul în care cetățenii pot lua legătură cu ei, în vederea creării unui cadru prin care cetățenii să poată intra mai ușor în dialog cu aleșii lor.
Azi vreau să fac cunoștință cu Simona Crețu, o tânără ambițioasă, cu care m-am identificat de la bun început, nu doar pentru că Simona a fost președintele unui ONG de mediu (Asociatia Terra Ecologica) și, implicit, s-a dedicat proiectelor ecologice, ci și pentru că s-a prezentat mereu ca fiind „un simplu cetățean căruia i s-a oferit șansa de a-și pune ideile în aplicare”. În 2012 a participat, în calitate de „simplu cetățean”, la concursul „Un proiect pentru București”, cu propunerea de tranformare a zonei Văcărești în cel mai mare parc de agrement, și și-a câștigat astfel locul pe lista de candidați ai PDL la CGMB. Fiind a doua pe listă, Simona a strâns și voturile necesare, astfel încât, din iunie 2012, este consilier.
Pe 15 mai 2012, Simona era fericită că primise o șansă:
„sansa de a fi consilier si a-mi prezenta proiectul in fata Consiliului General spre aprobare, mi se pare un lucru fenomenal”
În noiembrie 2013, însă, Simona este dezamăgită de faptul că lucrurile nu merg așa cum ar trebui să meargă. Iar pe parte de proiecte mari, sunt foarte multe părți implicate și, inevitabil, și mai multe piedici. Ia luat un an de zile să obțină planurile cadastrale pentru zonele Lacul Morii și Lacul Fundeni, după o alergătură constantă la și de la OCPIB (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București), și tot de un an de zile încearcă să dea de Ministrul Fondurilor Europene. Iar frustrarea e cu atât mai mare cu cât pentru activitatea ei în cadrul CGMB, în calitate de consilier debutant și membră în două comisii, Simona, în același timp mamă a doi copii, primește lunar 830 de lei, din care 350 se duc la partid.
Toți cei pe care i-am întrebat ce „salariu” cred ei că are un consilier mi-au oferit răspunsuri ce se învârteau în jurul a zeci de milioane de lei vechi. Desigur, nu toți consilierii câștigă la fel, dar cazul Simonei Crețu este cât se poate de real. Și Simona, culmea, chiar se agită, că doar e încă tânără și entuziastă, nu a apucat încă să vadă „cum se face, de fapt, treaba”, dar nici să vrea nu ar putea să facă din activitatea de consilier un „job full-time”. Activitate care, din păcate, este rezumată de mulți la paragraful de mai jos:
Pentru participarea la trei ședințe pe lună, un consilier județean câștigă până la 750 de lei, fie că rolul lui este activ, fie că e mai mult decorativ. Un simplu ridicat de mână, îi aduce unui ales județean, lunar, o indemnizație care înseamnă un salariu minim pe economie.
Să reflectăm, dară, și asupra acestei probleme și să încercăm să găsim soluții.
Mai jos, vă las în compania Simonei. Să aveți răbdare să citiți tot.
Simona Crețu, Consilier General al Municipiului București, membru PDL:
Numele meu este Simona Cretu si sunt Consilier la CGMB din iunie 2012. Am fost din 2007 pana in iunie 2012 presedintele Asociatiei de mediu Terra Ecologica si am creat curentul de mediu cu plantarile de copaci ale ONG-ului Terra Ecologica. Am absolvit facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii si cred ca sunt singurul consilier care are patru ani de facultate pentru meseria pe care o practic, de consilier. As vrea sa le transmit colegilor mei ca exista specializare si pentru acest domeniu al comunicari – consilierea. Este adevarat ca lumea stie foarte putin despre acest domeniu al comunicarii si PR-ului pentru ca toate facultatile in acest domeniu sunt infiintate dupa 1990. La fel ca in orice alt domeniu, exista niste proceduri de lucru: ce sunt strategiile, programele, proiectele etc. Acest domeniu al comunicarii/ consilierii a fost politizat prea mult. Parerea mea este ca dintre cei 50 de consilieri 1/3 ar trebui sa fie specialisti in comunicare, 1/3 cetateni activi si 1/3 politicieni.
Eu am intrat in PDL in mai 2012 la recomandara colegilor mei din societatea civila: Dan Trifu si Roxana Wring. Ei aveau multe procese, indeosebi pe subiectul reabilitarii caselor de patrimoniu si au facut presiune ca un reprezentant al societatii civile sa fie numita consilier. Asa am intrat eu in PDL in 2013.
Daca ma intrebati, va spun ca gandeam foarte negativ si mereu spuneam ca nu mi se intampla mie. La un moment dat cand am gandit mai pozitiv si am formulat in termeni pozitivi am reusit sa intru intr-un partid politic.
Prioritatile pe care le am in acest mandat: SPATII VERZI si protejarea patrimoniului.
Incerc sa realizez niste proiecte mai mari:
Primul este amenajarea zonei Lacul Morii. Acolo sunt 500 de hectare de terenuri – cea mai mare parcela, unde a vrut sa faca dl primar Oprescu zoo, de 62,5 ha este la Primaria Chiajna; mai sunt doua gropi care ii apartin unei firme SC Capital Europa SRL. Mi-a luat un an de zile ca sa obtin planuri cadastrale cu zona Lacul Morii.
Proiectul pentru reabilitarea centurii de fortificatii a Capitalei. Sunt 36 de forturi si baterii construite de Carol si de un an de zile incerc sa dau de dl Ministru Teodorovici de la Ministerul Fondurilor Europene ca sa ii explic ca este nevoie sa finanteze reabilitarea acestor forturi si baterii si sa incercam sa aplicam modelul de tabara scola de la arsenalpark.ro (military camp). Eu am scris proiectul si l-am depus la adrbi.ro pentru POR perioada 2014-2020.
La fel ca si in cazul consilierilor si la proiecte europene trebuie numiti mai multi specialisti in comunicare care lucreaza cu proiecte, programe si strategii. Este foarte greu sa le explici unor oamenii care nu stiu ce sunt alea programe, dar care sunt numiti sa dea banii pe proiecte, ce este ala un program.
In ceea ce priveste patrimoniul, chiar saptamana trecuta am primit o lista cu solicitari de taiere copaci si m-am dus sa le verific pe fiecare. La Aviatorilor nr. 44 cerusera cei de la firma de constructii Bogart aviz sa taie noua copaci. Cand am ajuns nu mai era nici un copac si nici casa veche. Scria pe afis ca fac imobil de P+2 etaje. L-am sunat pe prietenul meu Dan Trifu si l-am rugat sa le deschida proces daca au demolat casa de patrimoniu si ridica alt imobil modern – proprietarul pare sa fie acelasi cu constructorul, firma Bogart. Uitati-va si dvs cine are cel mai nesimtit de modern sediu in centrul vechi, chiar langa Cismigiu – Bogart. Cand o sa plateasca firma asta pentru iresponsabilitatea cu care trateaza patrimoniul arhitectural al Bucurestiului?
Apoi am mers la alta adresa, str 11 iunie nr 5, aflata foarte aproape de Unirii. Acolo proprietara vanduse casa veche de patrimoniu catre un doctor (in primavara 2013). Acest doctor a cerut aviz de urbanism si a spus ca vrea sa reabilíteze casa, dar a cerut sa taie copacii; motiv pentru care eu m-am deplasat. Vecinul s-a mirat ca de ce i-a cerut acordul scris ca e de acord cu ce face el; acest acord se cere doar in caz de demolare. Era convins ca vrea sa demoleze casa si sa faca altceva. Noul proprietar nu locuieste la aceasta adresa. Dupa cum a spus si proprietarul de la nr. 7, acest individ incerca sa vada daca ii merge si daca nu ii merge, probabil ca va vinde casa si ce va face? Va incerca si in alta parte? Cand o sa ne invatam sa ne protejam patrimoniul? Ca si in cazul cu Aurel Vlaicu nr 44, l-am rugat pe amicul meu Dan Trifu sa il dea in judecata pe proprietarul de la 11 iunie nr 5.
Si credeti-ma ca eu nu sunt consilier nici la Comisia de Patrimoniu si nici la Comisia de Urbanism.
Ca si solutie, ar trebui facut ca la Bruxellles. Statul sa dea niste credite avantajoase pentru cei care reabiliteaza case de patrimoniu. Poate CEC, ma gandesc eu?
Cetatenii ma pot contacta la adresa de mail simona_dragusanu@yahoo.com
Si la nr de telefon 0742099402