Acum vreo două săptămâni am primit o propunere demnă de a intra în grupul show-urilor triste ce se autointitulează greșit reality. De unde atâta reality când nu numai că totul e 100% regizat, dar personajele mai joacă și extrem de prost? Beats me! Din fericire însă, singurul lucru pe care propunerea îl avea în comun cu grupul era titlul inspirat: schimb de espressoare.
El, Cearny, nu avea un espressor obișnuit, ci pur și simplu unul diferit, dar curios din fire, după ce a citit review-ul scris de mine, a vrut să vadă cum funcționează Tassimo la el acasă. Așa că mi-a scris pe Facebook iar eu am acceptat pentru că, recunosc, fiind la primul meu espressor, m-am gândit că poate îl supraestimez. După cele 3 zile de schimb, concluzia la noi acasă a fost însă cel mai bine exprimată de Alex, care ca un părinte mândru de odrasla sa a remarcat: „al nostru e mai bun”.
Iar Cearny… ei bine, Cearny a avut mai multe de spus, așa că vă las în compania textului scris de el. :)
Poate părea ciudat pentru cineva care abia m-a cunoscut, dar nu beau cafea de așa multă vreme. Deși tatăl meu este un băutor înrăit de cafea la ibric (făcută cu mult zahăr – da, așa trebuie preparată!), a trebuit să intru la facultate ca să-i prind gustul. Pe de altă parte, de-atunci…
Cu ceva vreme în urmă am reușit să trec de stadiul în care nici nu-ți pui problema că o cafea poate avea gust bun și să-mi dau seama că, uneori, beau o cafea chiar bună, gustoasă! Și că acea cafea nu e niciodată făcută la filtru. Având o înclinație naturală spre snobism, totul a decurs natural din acel moment.
Acum (cred că) știu să fac mofturi și dacă beau o cafea “proastă”, trag niște strâmbături care-ar face mândru și pe cel mai blazat barista. Din fericire, între timp am început să apreciez gustul cumva cinstit al cafelei la filtru (dacă e proaspătă!) Și vreau să cred că sunt un pic hazliu când mă maimuțăresc.
Pentru că la birou avem un espresor cu capsule, și pentru că în ultima vreme am avut de lucru mai mult decât de obicei, am trecut printr-o nouă perioadă de excese cu cafeaua. Singura problemă pe care a produs-o acest lucru a fost faptul că acum vreau să am un espresor acasă (nu, nu ca să-mi aducă aminte de birou și în diminețile de weekend!)
Ce-a scris Oana pe blog (și Facebook, și Twitter) de Bosch Tassimo-ul ei, mi-a atras atenția, mai ales că Tassimo promitea să fie, pe lângă un espresor hands-off simplu de utilizat, un gadget tare simpatic. Fiind motivat deci de cele mai bune intenții, am convins-o pe Oana să mi-l împrumute preț de câteva zile. Căci, până la urmă, niciun plan nu rezistă întâlnirii cu inamicul, nu? Ce urmează sunt impresiile mele în urma acestei întâlniri.
Tassimo are un aspect îngrijit, plăcut (al Oanei este modelul roșu) și, deși are întreaga carcasă din plastic, pare foarte bine închegat. Modul de operare este foarte simplu, pur și simplu pui o capsulă ‘inteligentă’ (numită aici T-Disc) în lăcașul special, închizi capacul aparatului (ceea ce găurește, cred, capsula) și apeși butonul de făcut cafea – care, întâmplător, este singurul buton de pe aparat. iPhone, anyone?
În spate se află rezervorul de apă care – aici a fost foarte bine gândit – deși detașabil, poate fi umplut fără a fi scos din locul în care se află, grație unei fante aflată pe capac. În față, suportul pentru cești poate fi coborât, ridicat sau scos cu totul, dacă vrei să faci cafea la carafă.
Caracteristica de gadget a aparatului se manifestă aici prin faptul că fiecare capsulă are inscripționat pe ea un cod de bare care conține informații privind modul în care trebuie pregătit conținutul acesteia, cod de bare pe care Tassimo îl citește și interpretează atunci când prepară băutura. Nu știu exact ce informații oferă, dar sigur-sigur spune câtă apă este necesară, ceea ce se traduce prin faptul că Tassimo nu dă niciodată ‘pe dinafară’. Apeși pe buton și poți pleca liniștit de lângă el, când te întorci cafeaua este gata preparată și aparatul, docil, stă în stand-by.
Avantajul unui sistem ca Tassimo față de un espresor clasic este că poți găsi o selecție destul de variată de ‘blenduri’ – băuturi pe bază (sau nu) de cafea, cum ar fi latte macchiato, cappuccino sau ciocolată caldă – care pot fi preparate one-click, fără cunoștințe avansate de barista. Da, probabil un barista le poate prepara mai bine, dar dacă ai o asemenea pregătire, ce cauți citind asta?!
Deci, dacă e dimineață, abia te-ai trezit și ai poftă de un latte, Tassimo este exact ce-ți dorești. Solid, predictable, good German engineering la cană! :) Plus, am înțeles de la un prieten al unui prieten că blend-urile se beau în mod tradițional numai dimineața, restul zilei (și serii) italienii adevărați beau exclusiv espresso!
Ceea ce mă duce la singura slăbiciune a lui Tassimo – nu este un espressor adevărat! Nimic uimitor, dacă te uiți la el, dar ce vreau să spun este că, poate din cauza capsulelor existente momentan sau mai degrabă din cauza faptului că nu produce decât o presiune a apei de 3,3 bar (un espresor ‘adevărat’ dezvoltă o presiune de măcar 9 bar), capsulele de espresso disponibile acum pentru Tassimo nu produc o băutură cu gust prea grozav. Nu seamănă nici cu cafeaua la ibric, nici cu cea la espresor de aragaz și în mod cert nici cu cea la espresor de bar. Ba chiar aș putea spune că atât espresso-ul cât și cafeaua făcute la Tassimo au un gust cumva asemănător cu cafeaua la filtru.
Un alt lucru problematic poate fi faptul că Tassimo nu se grăbește cu prepararea băuturilor – să prepari două cești de espresso durează aproape două minute. Dar nu cred că cineva se gândea să deschidă un diner, Tassimo-powered :) O ultimă problemă ar fi faptul că ‘trompa’ anti-stropi prin care curge cafeaua în cești este un pic cam greu de spălat.
Per total, totuși, ca gadget pentru preparat cafea și chestii înrudite cu aceasta, Tassimo m-a convins. Dimineața, chit că te grăbești sau nu, numai la a pregăti spuma cum trebuie pentru cappuccino sau la a păzi ibricul să nu dea în foc nu-ți stă gândul. Iar dacă ești un băutor doar ocazional de espresso, sau dacă te crezi cafegiu pentru că bei chestii de la Starbucks (!), gustul nu tocmai extraordinar al espresso-ului făcut la Tassimo nu te va deranja foarte tare.
Iar eu? Mi-am luat până la urmă un espresor de aragaz (old school, baby!), dar știu ce mi-ar plăcea să primesc cadou de Crăciun. :)
Am avut si eu cofetiere la greu si mi-am dat seama ca cel Old school e mult mai bun si cafeaua are un gust mult mai aromat. Asa ca eu raman la cel vechi, care pun pe aragaz si se face in 10 minute.