Poveste de noapte bună

Sunt fericită. E încă o noapte în care știu că voi adormi cu zâmbetul pe buze și sunt încă în punctul în care apreciez acest lucru mai mult decât îl fac alții. Ironic, asta se întâmplă pentru că ultimele nopți au fost pline de mult prea multe gânduri și neliniști care nu mi-au lăsat creierul să ațipească. Știu că nu sunt singura care trece prin asta, problema a fost expusă până și pe 9gag, dar răspundeți-mi sincer: câți dintre voi își petrec momentele de dinainte de visare gândindu-se la soluții pentru problemele cu care se confruntă societatea? Ce facem cu câinii vagabonzi, Oana? Dar cu cerșetorii? Dar cu cei care ghidează mașinile spre locuri de parcare? Ce facem Oana cu ei?

Simt de prea multe ori că nu fac destule. De parcă totul ar depinde de mine și de parcă chiar aș putea să le rezolv eu pe toate, când de fapt nu pot. Și e un sentiment de neliniște de care uneori mi-e foarte greu să scap. Un sentiment de neliniște care, deși nu pare, mă face de multe ori să uit să mă bucur de lucrurile bune care chiar se întâmplă în jurul meu. Și zău, sunt multe!

Vineri am participat la un workshop ținut de Ioan Nicuț, un trainer de care am aflat cu uimire, chiar vineri, că până în urmă cu patru ani lucra la Microsoft. Un inginer care a avut o revelație și și-a dat seama că vrea să fie coach. Acum vreo lună am avut și eu o revelație. Voiam să mă fac învățătoare. Am renunțat repede la gând pentru că tot procesul însemna încă 5 ani de educație și da, nu mai voiam încă 5 ani de sesiuni și lucrări academice. Nu știu dacă a fost o chestiune de lașitate, dar mi-am dat seama că, de fapt, ceea ce căutam era o porție de liniște sufletească. M-am dus la training sperând că o să mai am o revelație.

Ioan nu a vorbit mult. A fost așa cum am auzit că se desfășoară o ședință la psiholog. Am vorbit mai mult noi, Ioan a ținut să ne mulțumească fiecăruia în parte pentru vulnerabilitate și ne-a pus întrebări încuietoare pe care majoritatea ”le-a luat acasă”. Voi ce-ați răspunde dacă cineva v-ar întreba ce știți voi să faceți cel mai bine? Probabil, ca și mine, ați rămâne blocați. Vi s-ar părea o întrebare mult prea generală, în mintea voastră ar lua naștere un haos și v-ați eschiva negreșit. Dar luați-o cu voi, gândiți-vă bine, și dacă tot nu ajungeți la un răspuns, încercați să îl găsiți în jurul vostru. E posibil ca dintr-un colț de cameră, de stradă sau de țară, cineva să vrea să răspundă în locul vostru. Și să nu vă rușinați, nici să vă mândriți, doar să luați răspunsul ca atare și să-l rumegați bine în sufletul vostru.

A fost o dată, ca niciodată, o mică fată ce voia să schimbe lumea. Și simțea mereu, în sufletul ei de copil, că ceea ce face nu este de ajuns. Și într-o zi a ajuns la un training. Unde s-au spus povești…

Mulțumesc Raluxa pentru invitație, felicitări IE9 pentru inițiativă și la cât mai multe întâlniri pline de inspirație!

PS: trainingul, intitulat ”7+ povești despre influență și impact”, a avut și o zdravănă componentă teoretică despre care puteți citi în detaliu la conștiincioasa Raluxa. :) Sunt sfaturi utile pentru orice blogger și nu numai.