Iar se cearta vecinii de jos. Iar o bate. Ea iar se intoarce la el. Poate il iubeste… se spune ca iubirea iarta tot. Poate o iubeste si el… se spune ca bataia este rupta din Rai. Rai, Dumnezeu, iubire.
Are iubirea limite? Parerile sunt impartite. Pe a mea cred ca o stiti deja.
Daca m-as intoarce in bratele celuia care m-a invinetit?
Cei care ma cunosc (cu adevarat, nu doar dupa fata) stiu si acest raspuns.
Mi-a povestit cineva cum ca trecea pe un drum de tara si intr-o curte un barbat isi batea cu brutalitate sotia (concubina, sau ce-o fi fost…). Evident, instinctul unor oameni este sa ajute. Asa ca cineva a strigat peste gard la barbatul cu pricina. Stiti cine a raspuns? Femeia. Si stiti ce a zis?
“Da’ tu ce te bagi, domnule?”.
Condamn invataturile care sustin ca femeia trebuie sa fie supusa barbatului si ii condamn pe cei care isi cresc copii in acest spirit!
Condamn femeile care stau cu un barbat care le bate doar pentru siguranta financiara.
Le condamn chiar si pe cele care stau cu un astfel de barbat pentru ca este un copil la mijloc.
Un copil nu ar trebui sa creasca intr-un astfel de mediu!
Nu condamn iubirea. Si nu, bataia NU e rupta din Rai! Doar iubirea este.
TU, cel care bati o femeie, esti un JEG! Esti un NIMIC!
Cand o lovesti nu ii ranesti doar trupul! Iar unele rani nu se vindeca niciodata!
Sa iti intre bine in cap!
Si totusi ea te iubeste. Asta spune multe despre diferenta dintre voi.