Pe hold..

Pe hold.. {1}

Da, sunt in asteptare…astept sa aduca vorba si n-o aduce. Eu n-o fac, pentru ca as parea iar prea insistenta poate? Si oricum, parca n-ar mai fi nici un farmec…asa ca astept…si totusi chiar nu zice nimic…si nu pot face nimic altceva…ma agit…ma zbat in mine…Dar nu, nu o sa zic nimic…o sa astept…

Bucurii copilaresti..

Bucurii copilaresti.. {1}

Cunosti bucuria cand deschizi cadourile de sub brad dupa ce n-ai reusit sa adormi toata noaptea de atata emotie? Parca iti explodeaza inima…si apoi, dupa ce ai terminat cu toate…esti dezamagit…te culci cu speranta ca poate Mosu’ mai vine si urmatoarea zi, pentru ca vrei iar si iar sa simti acele emotii. Cam asa e cu e-mailul…e ca un drog…ajungi sa dai refresh la fiecare 3 minute sa vezi daca ai primit unul nou…si cand il vezi…ah ce senzatie…si dup’aia dai iar cu mouse-ul pe refresh…si iar…si iar…pana observi intr-un final ca nu mai vine nimic, si te resemnezi cu ideea. Dar totusi..e super senzatia. Suntem oameni, ne place sa comunicam, ne place sa fim auziti, ne place sa fim bagati in seama…

Spun unii ca e greu sa mai crezi in ceva

Spun unii ca e greu sa mai crezi in ceva… {4}

In momentul in care nu mai ai in ce sa crezi poti sa nu-ti mai numesti viata, viata, si poti sa nu te mai numesti pe tine om, ci doar ceva ce arata a fi om. De animal nu ne deosebesc atat de multe, dar faptul ca dorim, speram, credem, faptul ca avem puterea de a alege, fac parte din acele detalii care ne definesc pe noi ca oameni. Normal ca ne-am saturat de atatea suturi in fund primite, de atatea injunghieri in inima, chiar si de atata dat suturi in fund si de atat dat injunghieri in inima! Dar parca totusi e mai bine decat sa fi fost o piatra ce se toceste putin cate putin in fiecare zi fara sa aiba de ales…sau decat un porc ce-si numara zilele fara sa-si poata ruga stapanul sa nu-l taie…sau decat o lalea ce asteapta sa fie smulsa si vanduta la floraria de la coltul strazii. Esti om, ai puterea sa alegi sa nu mai crezi in nimic…dar vei mai fi om si dupa?

Pute a lene

Pute a lene… {2}

Lenea…lenea ne devoreaza…incet…incet…nici nu-ti dai seama cand n-a mai ramas nimic din tine decat o bucata de carne tolanita pe o canapea si cu ochii larg deschisi privind spre tavan…”ah ce lene imi e…”, “ah n-am chef de nimic…” Si uite asa cu lenea asta ajungi sa te trezesti la 12 dupa’masa -in cel mai bun caz- si sa tragi de timp cum numai tu stii s-o faci pana pe la 5 cand realizezi ca mai ai atat de putin timp si totusi atatea de facut…dar parca ti-e lene sa te apuci de treaba si iti mai verifici inca o data casuta de mail, poate poate a mai venit ceva in cele 5 minute de cand n-ai mai verificat-o, si mai deschizi putin frigiderul ca poate a aparut ceva interesant, te mai foiesti putin prin camera si se face 8…si deja a apus soarele, e intuneric, acum chiar ca nu mai ai chef de nici o treaba…si la urma urmei ce naiba! e si maine o zi!…care probabil o sa se scurga ca si cea de azi…