o brătilă pe .ro

Spun unii ca e greu sa mai crezi in ceva…

In momentul in care nu mai ai in ce sa crezi poti sa nu-ti mai numesti viata, viata, si poti sa nu te mai numesti pe tine om, ci doar ceva ce arata a fi om. De animal nu ne deosebesc atat de multe, dar faptul ca dorim, speram, credem, faptul ca avem puterea de a alege, fac parte din acele detalii care ne definesc pe noi ca oameni. Normal ca ne-am saturat de atatea suturi in fund primite, de atatea injunghieri in inima, chiar si de atata dat suturi in fund si de atat dat injunghieri in inima! Dar parca totusi e mai bine decat sa fi fost o piatra ce se toceste putin cate putin in fiecare zi fara sa aiba de ales…sau decat un porc ce-si numara zilele fara sa-si poata ruga stapanul sa nu-l taie…sau decat o lalea ce asteapta sa fie smulsa si vanduta la floraria de la coltul strazii. Esti om, ai puterea sa alegi sa nu mai crezi in nimic…dar vei mai fi om si dupa?

4 CommentsLeave a comment

  • Aici putem filosofa putin.Piatra isi joaca rolul in ordinea lucrurilor, laleaua la fel.Laleaua este at peace with itself deoarece apartine neconditionat intregului.Nu cred ca este corect sa judecam in balanta lucrurile astea.De cele mai multe ori avem de tras invataminte urmarind aceasta lume aparent statica.Exista atatea invataturi care fac referire la lumea animata sau neanimata, si asta tocmai fiindca omul observand creatia, isi aminteste de Creator.
    Rolul lalelei nu ne este dezvaluit noua.Suntem la fel de trecatori ca orice alta fiinta, fie noi inzestrati cu suflet sau nu.Si atata vreme cat traim afectand in mod egoist mediul inconjurator, nu putem sa pass judgement.Ratiunea umana nu poate cuprinde ratiunea intregului.In final nu putem decat sa ne contopim.Pare mai logic.Egoul ne face sa credem ca exista trepte si ca daca facem x vom stii mai multe, vom fi mai sus, dar vedem acest lucru prin mintea noastra egoista care cauta putere.In realitate nu ne inaltam decat curatindu-ne de tot ce numim uman si acceptand simplitatea vietii.

  • Normal ca ficare lucru are un rol in ordinea lucrurilor…de la un amarat de fir de praf…care poate determina atatea. Vazusem chiar un filmulet la un momentdat cand de la o chestie aparent nesemnificativa s-a ajuns la o calamitate… Cu toate astea, Pascap a surprins foarte bine ideea lumii organizate pe trei niveluri: nivelul lumii naturale, ca nivel inferior, nivelul umanului, ca nivel intermediar, si nivelul lumii angelice, ca nivel superior. Lumea naturala…pietrele, plantele si animalele sunt entitati clar sub conditia finitudinii, care nu au parte de libertate. Pe cand taramul lumii angelice este cel al libertatii. Omul e de gandit ca find o unificare a celor doua lumi…insa nivelul umanului, dintre cele trei, este singurul dramatic, caci e nivelul confruntarii intre necesitate si libertate. Prin trup omul e prins sub finitudine, dar prin suflet este inzestrat cu puterea de a tinde catre infinit, catre Dumnezeu. Libertatea aceasta pe care ne-o ofera partea spirituala ne deosebeste in primul rand de animale.

  • Ala e deja film nu mai e filmulet…chiar frumos by the way…dar nu ma refeream la el…era o animatie in flash, cu “Fumatul Ucide”, probabil il stii…numai ca de data asta fumatul nu a ucis cum o face in mod normal..ci din cauza ca un tip si-a aruncat itgara pe geam au murit oameni si altele :)

Leave a Reply to Alex Busuioceanu Bolea Cancel Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.